ADN-UL SOCIAL E-O BAGATELĂ

Ceainicul Europei este iar sub

presiune psihologică sau nu în

piață ori în viață același crema

toriu sub acoperire citește și ar

zi mai departe de mine de tine

În fine nu degeaba ești recupe

ratul manuscris al lui Dumne

zeu te poate descifra și-un copil

Costel Zăgan, CONTRAJURNALUL ANNEI FRANK

ORA POETULUI

Lui George Bacovia

Satul pare violet

florile doar incolore

când Bacovia-i poet

norii se adună-n hore

Florile sunt incolore

vioara-i însă violetă

cam vreo două ore

ceru-i scris de cretă

Vioara-i însă violetă

doar Bacovia-i poet

în noaptea de cretă

satul este violet

Florile doar incolore

cam vreo două ore

Costel Zăgan, CEZEISME II

NUMAI DOINA NE-A RĂMAS

Costel Zăgan

14 aprilie 2019 la 12:32 · 

Getuța C. Zecheru este cu Costel Zăgan.

19 februarie 2013 la 09:01

Costel Zăgan

Numai doina ne-a rămas

Ştefane Măria Ta

ridică-te nu mai sta

Că ne-au cotropit mârlanii

şi ne sug viaţa şi banii

Noi muncim ei se distrează

fie noapte sau amiază

Nu le pasă nu le pasă

şi-au făcut din stele casă

Viaţa lor de aur pare

a noastră zace în fiare

Ia-Ţi sabia lui Boldur

şi fă ordine în jur

Ne conduc azi gură-cască

şi ne pradă vai în gaşcă

Istoria-i loz în plic

ne ia viaţa pe nimic

Pe muchie de cuţit

din zori pân-la asfinţit

Costel Zăgan, Doine de pus la rană

CU POEZIA-N DOUĂ LUNTRI

Și poezia mă prelucrează non-stop

poezia îmi colindă Doamne trupul

mi-aduce din prima zi câteun strop

și umple albinelor cu miere stupul

Poezia îmi colindă Doamne trupul

poezia nu zidește poezia mă dărâmă

când noaptea tare-n mine urlă lupul

doar ecoul se-aude-n Limba Română

Poezia nu zidește poezia ne dărâmă

ne-aduce din prima zi câteun strop

Dumnezeu o să ne țină iar de mână

azi poezia ne prelucrează non-stop

Poezia îmi colindă Doamne trupul

suflete al meu n-o mai fă pe-a mutul

Costel Zăgan, Cezeisme II

ÎNGERUL NU A MAI STRIGAT

Costel Zăgan

13 aprilie 2016 la 22:21 · 

Ioana Manolache

13 aprilie 2016 la 21:03

Îngerul nu a mai strigat

Costel Zăgan

Poemul are goluri de aer

Cuiburi

de

azur

buimac

Dacă nimic

nu

mă

doare

TAC

(Poeme de-aprins focul)

REVELAȚIE

‎Ioana Manolache‎ în Costel Zăgan

13 aprilie 2013 la 17:20 · 

Ioana Manolache

13 aprilie 2013 la 17:18

REVELAŢIE

Costel Zăgan

Eu m-am născut într-o rază

de soare

într-un mănunchi de stele

neîntinat

La început mi-am adunat

gândurile

şi visele

Le-am comparat cu amintirea

rubinie

din cupele vechi

Şi-am văzut ce nimeni n-a visat

vreodată

că pot să fiu

ce şi-au dorit

străbunii

om

OM DEPLIN

Remember (1976)

LUMEA SAU POEZIA-I O RANĂ - Costel Zăgan: SFORARUL ÎNGERILOR

LUMEA SAU POEZIA-I O RANĂ - Costel Zăgan: SFORARUL ÎNGERILOR: Îmi port îngerul Cu sfori imaginare O aripă e cuplată La o metaforă absurdă Alta la un epitet Cu efect Bacovia ...