VÂNZĂTOAREA DE NINSORI

Costel Zăgan

Cum te dezbraci copacii dau în floare

și simt în piept văpaia unui crin

de la zăpada sufletul se-aprinde oare

când te privesc și mor câte puțin

Și simt în piept văpaia unui crin

și trupul parcă-i flacără străină

între prea mult și iată prea puțin

ești noaptea devorată de lumină

Și trupul parcă-i flacără străină

de la zăpadă sufletul se-aprinde oare

și cine pentru cine dă lumină

stă noaptea sub această întrebare

Cum te dezbraci copacii dau în floare

de parcă i-ar aprinde o ninsoare

CEZEISME, 2008