M-am trezit cu ochii
plini de viscol
şi de
ninsori de legănat copilăria
Brrr Doamne
ce iarnă imaginară
cu
mâinile înmănuşate-n versuri
cu
haine călduroase de sonete
şi
căciuli trase
peste ochii copilăriei
ninge
pastel de Crăciun
Costel Zăgan Libertatea se numără cu răni libertatea se numără cu iluzii și-un popas la cele șapte vămi ce frunze albastre au azi duzii AXIO...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu