lacrimile poetului
sunt frunze albastre
ce nu adie în vânt
nu se lovesc de pământ
cad pur și simplu în sus
numai și
numai
în sus
când se întorc se spune că plouă
Costel Zăgan Libertatea se numără cu răni libertatea se numără cu iluzii și-un popas la cele șapte vămi ce frunze albastre au azi duzii AXIO...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu